După cum bine știți deja, aparatul digestiv omenesc este alcătuit din tubul digestiv — cavitatea bucală, esofag, stomac, intestin subțire și colon, dar și din glandele anexe, respectiv glandele salivare, pancreasul și ficatul. Aparatul digestiv are rolul de a transforma alimentele în substanțe nutritive, adică în compuși ușor de absorbit de către organism. Sănătatea acestui sistem este esențială pentru viața unei persoane și tocmai de aceea este important să semnalați medicului orice disconfort.
Bila reprezintă rezultatul secteției hepatocitelor din ficat și are rol în emulsionarea și absorbția lipidelor. Pe parcursul unei zile, ficatul secretă aproximativ 1200 de ml de bilă, cantitate depozitată în vezica biliară. Capacitatea maximă de depozitare a vezicii biliare este de 70 de ml, ceea ce înseamnă că bila este procesată în mod intens în vezica biliară.
Structura vezicii biliare
Vezica biliară este alcătuită dintr-un strat de țesut muscular neted. Din vezica biliară pornește canalul cistic, acesta confluează cu canalul hepatic și face legătura cu ficatul. Bila este formată în interiorul ficatului, urmând să parcurgă canalul hepatic și cel cistic pentru a ajunge în vezica biliară.
Bila este secretată în permanență de către ficat, însă este eliberată doar în perioadele de digestie. Bila reprezintă un lichid a cărui culoare diferă în funcție de locul în care se găsește, respectiv ficat sau vezică biliară. Atunci când vorbim despre bila hepatică, aceasta este galben-aurie. În schimb, bila veziculară are o culoare mai închisă — verde-brun.
Alcătuirea bilei
Bila este compusă din săruri biliare, pigmenți biliari, colesterol, acizi grași și mucină. Trebuie să înțelegem faptul că bila nu este un suc digestiv propriu-zis, deoarece nu produce enzime digestive.
Sărurile biliare au rolul de a transporta acizii grași din interiorul lumenului până la peretele intestinal unde vor fi absorbiți.
Pigmenții biliari, bilirubina şi biliverdina, produse prin distrugerea hematiilor, sunt excretate prin bilă. După ce sunt eliminate, ajung în intestin şi se transformă în urobilinogen, care dă culoare urinei şi stercobilinogen, care dă culoare materiilor fecale.
Colesterolul se găsește în bilă sub formă liberă și provine atât din alimentație, cât și din sinteza hepatică. În urma ajungerii sale în intestin, colesterolul este reabsorbit sau eliminat prin materiile fecale.
Principalul rol al bilei este acela de a interveni în mod indirect în digestia și absorbția grăsimilor. Bila favorizează peristaltismul intestinal, deoarece poate produce efecte laxative, şi neutralizează aciditatea sucului gastric când ajunge în intestin.
Funcționarea corectă a bilei este imperios necesară în contextul unui organism sănătos. În caz contrar, este obligatoriu să apelați la medicul specialist.