Situs inversus

Situs inversus este o afecțiune genetică în care organele din torace și abdomen sunt poziționate ca într-o oglindă, față de poziția lor normală. De exemplu, inima și plămânul stâng sunt situate în dreapta. În cavitatea abdominală, ficatul este poziționat predominent în stânga, nu în dreapta, în aceeași situație fiind și vezica biliară. În situs inversus stomacul este situat în partea dreaptă a corpului, în loc de stânga, așa cum este și splina.

Este o afecțiune genetică rară, autozomal recesivă, cu o rată de apariție în populație de aproximativ 1 la 10.000 de oameni.
Această afecțiune poate să apară, de asemenea, la gemenii „în oglindă”, când un embrion fertilizat se divide mai târziu decât de obicei în cursul sarcinii. Gemenii „în oglindă” pot fi opuși și în ceea ce privește mâna dominantă, emisfera cerebrală dominantă și pot avea caractere asimetrice.

Deoarece organele pot fi funcționale în situs inversus, este posibil ca persoana respectivă să nu aibă nici o complicație.
Este important să știm dacă există în eventualitatea unei intervenții chirurgicale, mai ales. Alți pacienți, totuși, pot avea afectare cardiacă sau pulmonară prin acumularea de mucus în plămâni datorită unei afecțiuni numită dischinezie ciliară primară sau sindrom Kartagener în care apare și afectarea sinusurilor.

Situs inversus poate fi diagnosticat prin metode imagistice:
• RX
• CT
• MRI
• ecografie

Deoarece această afecțiune este atât de rară și simptomatologia este și mai rară, cel mai adesea persoana afectată nu știe că o are și poate să rămână nediagnosticată până la un control medical de rutină.

Am scris acest articol și pentru că, săptămâna trecută, am avut o pacientă cu situs inversus total. Am înțeles de ce se spune că vezi „în oglindă”, și chiar așa am privit imaginea ecografică. După ce am poziționat sonda longitudinal senzația a fost că am inversat sensul sondei, lucru posibil din softul aparatului. Totuși, nu acesta a fost cazul, și m-am bucurat să descopăr că splina este în dreapta. Durerea din partea stângă, cauza suferinței pacientei mele, era cea provenită de la colecistul ei suferind.

Bila și vezica biliară

După cum bine știți deja, aparatul digestiv omenesc este alcătuit din tubul digestiv — cavitatea bucală, esofag, stomac, intestin subțire și colon, dar și din glandele anexe, respectiv glandele salivare, pancreasul și ficatul. Aparatul digestiv are rolul de a transforma alimentele în substanțe nutritive, adică în compuși ușor de absorbit de către organism. Sănătatea acestui sistem este esențială pentru viața unei persoane și tocmai de aceea este important să semnalați medicului orice disconfort. 

Bila reprezintă rezultatul secteției hepatocitelor din ficat și are rol în emulsionarea și absorbția lipidelor. Pe parcursul unei zile, ficatul secretă aproximativ 1200 de ml de bilă, cantitate depozitată în vezica biliară. Capacitatea maximă de depozitare a vezicii biliare este de 70 de ml, ceea ce înseamnă că bila este procesată în mod intens în vezica biliară. 

Continuă lectura „Bila și vezica biliară”

Cum este afectat organismul de sărbători Dezechilibrele provocate de alimentația excesivă și restabilirea echilibrului după sărbători

Perioada sărbătorilor de iarnă aduce cu sine numeroase bucurii, cadouri, voie bună, dar și mâncare aleasă, specifică acestei perioade. Gurmandă sau nu, orice persoană este asaltată de diversitatea mâncărurilor de Sărbători și tinde să poftească la fiecare dintre acestea. Mai mult decât atât, faptul că unele rețete sunt utilizate exclusiv în această perioadă activează factorul psihologic care acționează în subconștient, reamintidu-ne că nu vom mai savura prea curând mâncărurile respective. 

Tendința de a ne supraalimenta, forțând organele să asimileze tot mai multe tipuri de alimente, fie ele dulci sau sărate și combinate cu alcool, nu reprezintă doar o bombă calorică periculoasă pentru kilograme și aspectul fizic, ci și pentru sănătatea stomacului, ficatului, pancreasului și nu numai. 

Alimentația excesivă permite mărirea stomacului, dar și îmbolnăvirea acestuia. Cazurile de gastrită sunt extrem de frecvente în perioada sărbătorilor de iarnă. De asemenea, există pacienți care pot dezvolta ulcer gastric.

Continuă lectura „Cum este afectat organismul de sărbători Dezechilibrele provocate de alimentația excesivă și restabilirea echilibrului după sărbători”

Infecția urinară

Infecția urinară este o afecțiune comună atât femeilor, cât și bărbaților. Aceasta nu este extrem de periculoasă sănătății, însă trebuie trebuie tratată la timp pentru a nu crea probleme în viitor. Infecția urinară este des întâlnită, fiecare persoană confruntându-se de câteva ori cu aceasta pe parcursul vieții. De asemenea, femeile sunt mult mai predispuse decât bărbații la acest tip de infecție. 

În mare parte, infecțiile urinare sunt cauzate de bacterii care pot afecta una sau mai multe componente ale sistemului urinar. De cele mai multe ori, organele afectate sunt uretra și vezica urinară, provocând o infecție la nivel inferior. În cazul în care infecția urinară nu este tratată încă de la primele simptome, aceasta poate afecta partea superioară a sistemului urinar, respectiv rinichii. 

Continuă lectura „Infecția urinară”

Sindromul intestinului iritabil: Simptome și tratamente

Cunoscută și sub numele de colon iritabil, această afecțiune este destul de comună și vizează zona intestinului gros. Această tulburare nu are un grad ridicat de risc, însă este necesar ca ea să fie depistată și tratată la timp pentru a împiedica apariția complicațiilor. Crampele, balonarea, gazele, diareea, durerile abdominale și constipația sunt doar câteva dintre simptomele comune care semnalează prezența colonului iritabil. 

Simptomele colonului iritabil

Principalele semne ale acestei afecțiuni sunt cele menționate anterior, însă nu toate determină prezența unui intestin iritabil. De regulă, aceste semnale se manifestă grupate, frecvent și intens. Cu alte cuvinte, nu orice durere abdominală reprezintă un motiv de alarmare. 

În cazurile severe ale acestei afecțiuni, simptomele deja precizate sunt suplimentate de: 

  • pierdere în greutate;
  • diaree pe timpul nopții;
  • anemie ce are la bază carența de fier;
  • vărsături;
  • dificultate la înghițire;
  • durere persistentă care nu poate fi calmată. 
Continuă lectura „Sindromul intestinului iritabil: Simptome și tratamente”

Afecțiuni ale splinei

Splina este situată în partea stângă superioară a abdomenului, sub coaste. Cea mai frecventă afecțiune a acestui organ este splenomegalia sau, cu alte cuvinte, splina mărită. Splenomegalia reprezintă un semnal de alarmă pentru alte afecțiuni ale organismului. Spre exemplu, splina mărită poate apărea în cazul infecțiilor, bolilor hepatice și chiar în cazul unor anumite forme de cancer.  

Simptomele splinei mărite sunt aproape inexistente. Noi, cadrele medicale, putem simți splina mărită încă de la palpare. Splina de dimensiuni normale nu poate fi simțită la atingere. Pentru a confirma această afecțiune este necesară o dovadă imagistică. Prin urmare, vom fi nevoiți să efectuăm o ecografie abdominală pentru a stabili cu exactitate dimensiunea splinei și cauza declanșării splenomegaliei în urma unui set de analize.  

Deși, în cele mai multe cazuri, splina mărită nu prezintă niciun simptom, uneori pacienții se pot confrunta cu o serie de semne. Într-adevăr, acestea sunt destul de vagi și nu pot fi asociate imediat splenomegaliei. Senzația de greutate în partea stângă a abdomenului este cel mai clar simptom al acestei afecțiuni. Totuși, acesta nu este destinat exclusiv afecțiunilor splinei, deci poate fi înșelător. Uneori, această senzație de greutate poate afecta și umărul stâng. Splina mărită poate oferi senzația de suprasaturație chiar și după consumarea unei cantități reduse de mâncare, deoarece prin cresterea in dimensiuni atinge stomacul. Sângerările, infecțiile, oboseala și stările de anemie sunt alte semne ale splenomegaliei. 

Continuă lectura „Afecțiuni ale splinei”

Calculii renali – cauze și simptome

Calculii renali sau, în termeni cunoscuți, pietrele la rinichi, reprezintă o afecțiune extrem de dureroasă cu care se confruntă atât femeile, cât și bărbații. Afecțiunea provocată de aceste formațiuni se numește litiază renală și este cel mai des întâlnită disfuncție a rinichilor. Din nefericire, pietrele la rinichi sunt foarte des întâlnite, majoritatea oamenilor confruntându-se cu acestea, cel puțin o dată în viață. Această afecțiune este foarte supărătoare, clasându-se în topul celor mai mari dureri pe care le poate suporta corpul uman. Tratarea cu indiferență a acestei afecțiuni sau nerespectarea tratamentului poate avea consecințe extrem de periculoase pentru sănătatea întreg organismului.

Ce sunt calculii renali?

În esență, calculii renali sunt niște formațiuni alcătuite din substanțe toxice, deșeuri și unii compuși chimici prezenți în sânge. Acestea se acumulează în rinichi și pot căpăta volum. Dimensiunile pietrelor la rinichi pot oscila între câțiva milimetri și, în cazuri grave, câțiva centimetri în diametru. De cele mai multe ori, eliminarea calculilor se realizează prin intermediul tractului urinar, respectiv rinichii, ureterul, vezica și uretra. În cazuri fericite, pietrele au dimensiuni foarte mici și sunt eliminate fără durere. În alte situații, dimensiunea calculilor poate îngreuna eliminarea acestora sau chiar poate provoca fluxul urinar.

Continuă lectura „Calculii renali – cauze și simptome”

De ce să includem ecografia în controlul medical periodic

În mod sigur nu este prima oară când auziți că o ecografie ar trebui să facă parte din controlul periodic de rutină. Astăzi vom vorbi despre motivele care ar trebui să vă convingă să vizitați cabinetul de ecografie în fiecare an, în cadrul controlului medical pe care îl faceți periodic.

Ecograful vede ce nu văd ochii

Organele interne nu se văd, așa că nimeni nu poate spune cu siguranță care este starea unui organ sau altul, doar printr-o analiză vizuală a exteriorului corpului uman. De aceea, dacă te duci la medicul de familie pentru un control medical de rutină, se vor solicita investigații suplimentare în funcție de simptome și de obiectivul controlului. 

Ecografia funcționează ca un ochi ager care pătrunde efectiv dincolo de stratul opac al pielii și vede în interiorul organismului uman. Multitudinea de punctișoare alb-negru ce apar pe monitorul ecografului sunt, de fapt, poze perfecte ale organelor în momentul investigației. Medicul specialist poate aprecia cu ușurință dimensiunea, structura și consistența, poziția, leziunile și anomaliile organelor vizualizate. 

Continuă lectura „De ce să includem ecografia în controlul medical periodic”

Cum prevenim ciroza?

Ciroza este cea mai gravă afecțiune a ficatului. Prognosticul unei astfel de afecțiuni este de cele mai multe ori imprevizibil, iar cea mai bună cale de a vă asigura că nu veți avea astfel de probleme este prevenția și diagnosticarea precoce. Astăzi vă vorbesc despre patru căi de prevenție a cirozei.

Controlul medical periodic și ecografia anuală

Prevenția cirozei începe în cabinetul medicului de familie, cu un control medical de rutină efectuat anual. Aici veți putea avea o primă evaluare a stării de sănătate și veți afla lucruri importante despre stilul de viață care este benefic ficatului.

Dacă face parte din controlul medical periodic, ecografia este una din investigațiile care sprijină diagnosticul precoce al afecțiunilor ficatului și, efectuată anual, va semnala din timp dacă ceva nu este în regulă cu acesta. Veți avea astfel ocazia să luați din timp măsurile necesare stopării bolii și refacerii ficatului. 

Continuă lectura „Cum prevenim ciroza?”

Ecografia abdomenului inferior și prevenția

Dacă sănătatea este un subiect important pentru tine, nu vei neglija niciodată programările pentru controlul de rutină anual. Orice medic va sublinia pacienților săi necesitatea controlului periodic, rolul acestuia în profilaxie și în diagnosticarea timpurie a unor afecțiuni.

Unele afecțiuni, dacă sunt ignorate, pot avea urmări grave și iremediabile pentru sănătatea organismului uman, astfel încât este de dorit ca acestea să fie diagnosticate cât mai timpuriu. Atunci când afecțiunile sunt identificate în fazele lor incipiente se poate interveni prin măsuri de stopare a afecțiunii și de recuperare a organelor afectate, cu rezultate mult mai bune asupra sănătății umane.

Importanța controalelor anuale crește în cazul afecțiunilor ginecologice asimptomatice a căror diagnosticare precoce este dificilă. În practică, diagnosticarea afecțiunilor fără o simptomatologie specifică clară se face preponderent întâmplător, tocmai în cadrul unor astfel de controale periodice.

Continuă lectura „Ecografia abdomenului inferior și prevenția”